Suspendarea negocierilor cu FMI, căderea a două guverne în patru luni şi iarna grea au determinat deprecierea monedei naţionale.

Economiştii care şi-au exprimat, zilele trecute, opiniile pe tema deprecierii leului au identificat o serie de factori care determină destabilizarea cursului valutar. O trecere în revistă a acestor opinii arată că principalul element de nesiguranţă este generat de situaţia în care se află misiunea FMI, venită în România - înaintea căderii Cabinetului Ungureanu - cu intenţia de a impulsiona reformele. Misiunea nu a părăsit România, dar în ultimele 4-5 zile nu a avut cu cine să negocieze reformele, astfel că totul e într-un suspans care îi descurajează pe investitori.

Iar speculatorii pieţei valutare, cei care au numai de câştigat de pe urma fluctuaţiilor de curs, au fructificat la maximum aceste incertitudini şi cotaţiile au urcat continuu ajungând ieri la un nou maxim istoric: 4,4168 lei/euro. Pentru a arăta cât de tensionată a fost piaţa valutară în ultimele zile, ajunge să amintim că unele bănci au mizat, în cursul şedinţelor, pe cotaţii de peste 4,6 lei/euro.

Isărescu: „Leul nu s-a depreciat la Bucureşti"

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a susţinut ieri un briefing de presă având ca temă dobânda de politică monetară, dar întrebările referitoare la cursul valutar erau inevitabile. Încercând să explice care sunt factorii ce au generat această depreciere, Isărescu a arătat că „în ultimele patru luni am avut două schimbări de guverne, o iarnă destul de grea şi o lună de proteste în stradă". Pe lângă aceşti factori interni („economici, sociali, dar şi politici", a precizat Isărescu), şeful BNR s-a referit şi la investitorii străini, al căror comportament este mai greu de anticipat.

„Să nu uităm că aproximativ 10 miliarde de lei, adică 2,5 miliarde de euro, sunt în mâinile nerezidenţilor, sub fo