Aşa îl numeşte In Your Pocket (o publicaţie haioasă, pentru turişti), ediţia de Vilnius, pe regizorul Eimuntas Nekrosius. Articolaşul informativ despre Teatrul Meno Fortas nu uită să menţioneze că instituţia experimentală a fost creată special pentru a i se da pe mînă celebrului regizor lituanian. M-a luat rîsul la gîndul că, prin absurd, în România, Ministerul Culturii sau vreo primărie ar da un teatru unui regizor. S-ar declanşa în branşă – şi nu numai – un scandal mai mare decît vînzările de flote, petromuri şi alte avuţii naţionale. E drept, lîngă numele marelui meseriaş se strecoară, evident şmechereşte, şi englezescul infamous. Dar treaba asta nu se face cu greutatea condamnării definitive, aşa cum ar suna pe româneşte, ci cu fundul în mai multe luntri de semnificaţie, unele chiar simpatice, desemnînd un tip cu reputaţie nu tocmai bună, dar nu pentru că ar fi făcut ceva rău, ci pentru că, bunăoară, e ca o murătură, antipatic, necomunicativ, spune verde în faţă ce are de spus şi nu ezită să-şi injure compatrioţii. În sfîrşit, cu sau fără infamous legat de coadă, Nekrosius îşi vede de treabă la teatrul lui experimental, iar după montarea de cinci ore cu Idiotul, după Dostoievski – spectacol care a putut fi văzut în România anul trecut, în deschiderea Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu –, săptămîna trecută, joi seara, a lovit din nou cu o chestie grea. Divina Comedie. Nici mai mult, nici mai puţin. Şi tot vreo cinci ore. Omul nu are timp de joacă. Lucrează doar cu chestii grele, mize mari, dimensiuni epice şi durate ale spectacolelor pe măsură. Deseori, îi iese.
DE ACELASI AUTOR Să răcnim Crăciunul! Formidabila armă biologică Spectaculoasele abilităţi ale păsărilor de pradă "În odaie intunerec, în orchestră melodramă"Asta şi pentru că omul propune, fără ocolişuri şi vrăjeală, o estetică teatrală precisă, categorică, recognoscibilă, la care
