Alegătorii francezi vor avea de ales duminică, la cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, între un candidat care seamănă cu un elev obraznic şi unul care poate fi comparat cu un adult decent, lipsit de culoare, comentează Financial Times, în ediţia electronică.
Totuşi, dacă trebuie să alegi între Nicolas Sarkozy, elevul obraznic aşezat în ultima bancă din clasă, care atrage mereu atenţia asupra sa, şi Francois Hollande, adultul decent dar lipsit de culoare, cel mai probabil adultul va fi preferat. De altfel, sondajele sugerează că asta vor face şi alegătorii francezi.
Descrierea postului de preşedinte al Republicii Franceze a fost realizată pentru un singur om - Charles de Gaulle - şi nimeni nu a mai ocupat acest post cu atâta distincţie. Percepţia asupra competenţei manageriale este, prin urmare, esenţială în acest scrutin.
Altfel, diferenţele dintre cei doi candidaţi francezi sunt mai mult retorice decât reale. Deşi Nicolas Sarkozy este candidatul dreptei şi Francois Hollande al stângii, viziunile şi politicile celor doi rivali sunt în multe sensuri apropiate.
Social-democraţia franceză nu este chiar participativă, iar guvernul nu este cu adevărat contestat. Oricine va fi ales, managementul economic şi controlul serviciilor publice rămân în mâinile unui cadru omogen. În era postbelică, politicienii de top, funcţionarii publici şi managementul marilor afaceri din Franţa provin dintr-o singură clasă de elită, selectaţi printr-un riguros proces meritocratic, implementat în principal prin marile şcoli franceze. Sarkozy a fost din acest punct de vedere un outsider, dar Hollande reprezintă revenirea la acest tip.
Alegătorii francezi vor avea de ales duminică, la cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, între un candidat care seamănă cu un elev obraznic şi unul care poate fi comparat cu un adult decent, lipsit de culoare, c
