Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 3 mai, ora 18.00, la vernisajul celei de-a doua expoziţii a Muzeului Copilăriei, Lumea mica a celui mic, care va avea loc la Sala Irina Nicolau.

În lumea veche a satului, se credea că odată botezat, pruncul intră simbolic sub protecția Domnului, ceea ce nu înseamnă că duhurile rele încetează să-i mai bântuie spațiul, timpul sau chiar dezvoltarea și creșterea normale. De aceea, familia, neamul, și adeseori întreaga comunitate a satului continuă să controleze respectarea datinilor și a normei moștenite, pentru a elimina riscul unor accidente legate de sănătatea și viitorul copilului.

Din punct de vedere magico-ritual, vârsta copilăriei era alcătuită din perioade successive de creștere, bine marcate de praguri de trecere, fiecare cu regulile și cu inventarul lui de recuzită simbolică. Fiecare prag însemna evoluția celui mic într-un spațiu nou, marcarea unor etape noi de vârstă și a unei autonomii corporale / fizice crescute.

Ce se întâmplă însă astăzi la sat sau în lumea orașului cu aceste trepte simbolice pe care le urca pruncul cu ajutorul grupului social? S-a gândit cineva, de exemplu, că acea cămășuță unisex care constituia imbrăcămintea exclusivă a pruncului la țară până la vârsta de 1-2 ani (și a cărei explicație simbolică stătea în încercarea de a nu scoate pruncul în evidență prin nicio particularizare evidentă - marcă de statut social, de gen etc. pentru a-l putea feri mai bine de forțele nevăzute ale răului) nu era foarte diferită de salopeta unisex a bebelușului din orașul contemporan, deosebită doar de codul cromatic roz/bleu, de multe ori cu intenție nerespectat?

Așadar, pentru a ne cunoaște mai bine pe noi înșine, propunem pentru sala a doua a Muzeului virtual al Copilăriei descoperirea "Lumii mici a celui mic", cu cele 6 praguri pe care le presupunea, dar pe care – susținem