Programul „Şcoala altfel“ ar fi trebuit, după cum îi spune şi numele, să se desfăşoare sub semnul ineditului: experienţe noi, dialoguri extracurriculare, întîlniri neobişnuite. Cu alte cuvinte, un prilej numai bun de folosit de dascăli şi elevi pentru a-şi pune în mişcare imaginaţia, resursele culturale, îndrăzneala, buna-dispoziţie, umorul.
Multe dintre intenţiile bune şi scopurile lăudabile cu care s-a pornit la drum s-au pierdut, însă, printre obiectivele propuse de dascăli, de multe ori inerte, scorţoase, gonflate, cu reziduuri de propagandă ideologică.
Pe site-ul didactic.ro se pot găsi nenumărate exemple de asemenea obiective, formulate lemnos, incoerent sau fără nici o legătură cu activitatea propriu-zisă: „Cultivarea sentimentului de mîndrie patriotică prin declanşarea de emoţii, aprecieri asupra frumuseţilor fizice, economice (!), religioase (!) ale teritoriului patriei şi împletirea cu elemente de istorie ale trecutului şi prezentului poporului român“. Cum se realizează un astfel de obiectiv ambiţios? Simplu: „vizionăm film (!) potrivit vîrstei copiilor, în format 3D IMAX, la Cinema City“.
DE ACELASI AUTOR Moş Crăciun cu ATV Scriitori cu corp No comment Un proiect curajosAlt obiectiv: „Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi. Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere emoţional“. Deşi, pentru unii, obiectivul descris mai sus ar putea reprezenta un program de viaţă, un ideal de neatins, pentru profesor, împlinirea lui pare un fleac: elevii nu trebuie decît să joace „Zidul urlător“, „Omul gigant“ sau „Desenul neîntrerupt“, şi Nirvana e la-ndemînă.
Într-o altă descriere a programului „Şcoala altfel“, autorul are grijă să puncteze clar în ce constă
