Din Australia şi până în Belgia, tot mai mulţi turişti doresc să viziteze castelul lui Iancu de Hunedoara.

Grupuri de turişti, cu aparate foto şi video la gât, se înghesuiesc pe un pod îngust care duce spre un castel care pare desprins din poveştile cu cavaleri şi vrăjitori. Toate limbile Europei se amestecă în curtea interioară a fortificaţiei. Predomină engleza, franceză, germana, maghiara şi, bineînţeles, româna.

Castelul ar putea fi situat oriunde în Europa Centrală. Însă steagurile cu blazonul familiei regale de Hunedoara arată că fortificaţia se găseşte pe domeniile stăpânite odinioară de Iancu de Hunedoara şi de Matia Corvin.

Ultimul cruciat

Este vorba de două personalităţi cu un rol covâşitor în istoria Evului Mediu din această parte a Europei.

Iancu de Hunedoara a fost unul dintre cei mai capabili generali ai epocii sale. Ridicat dintr-o mică familie nobiliară românească, protejat al împăratului romano-german Sigismund de Luxemburg, Iancu de Hunedoara a ajuns comandant al Banatului şi s-a remarcat prin luptele sale împotriva turcilor. A ajuns voivod al Transilvaniei şi, apoi regent al Ungariei. Iancu de Hunedoara a influenţat profund istoria acestei regiuni. Unii dintre istorici îl consideră ultimul cruciat. Practic, expediţiile conduse sau la care a luat parte Iancu de Hunedoara au fost ultimele eforturi de amploare ale Creştinătăţii de a-i alunga pe musulmani peste Bosfor.

Iar fiul lui Iancu de Hunedoara, regele Matia Corvin, este unul dintre marii principi umanişti. Rege al Ungariei, Boemiei şi Croaţiei, el a stăpânit un vast „imperiu" care includea teritorii din Ungaria, Austria, Croaţia, Bosnia-Hezegovina, Cehia, Slovacia, Serbia şi România de azi. Matia Corvin a rămas în istorie nu doar capacităţilor sale militare, ci şi pentru faptul că a fost unul dintre marii protectori ai culturii. În epoca sa, Bibliote