Premierul desemnat Victor Ponta a susţinut, în primele sale declaraţii, că va respecta criteriile impuse de CE în lupta anticorupţie şi că va propune miniştrii imaculaţi. Însă „prezenţa unor miniştri incompatibili ridică mari semne de întrebare cu privire la intenţia viitorului guvern de a continua lupta împotriva corupţiei", susţine Laura Ştefan, expert anticorupţie. Inainte de a anunţa componenţa guvernului său, Victor Ponta a enunţat, marţi, principiile în baza cărora va guverna. Ponta declama: „Ca om al legii, am în ADN-ul meu respectarea legii. Prioritatea zero va fi respectarea legilor acestei ţări, fără excepţii, derogări şi scuze"; „Toleranţă zero faţă de acte de corupţie, clientelism în structurile guvernamentale şi continuarea reformelor pentru a face în România o justiţie mai eficientă şi mai respectată". Pentru atingerea acestor obiective, Ponta anunţa că va ţine cont de trei criterii esenţiale, şi anume „expe-rienţa profesională; integritatea şi corectitudinea dovedite în exercitarea funcţiilor publice şi corectitudinea actului de guvernare". Ponta încheia triumfalist: „Cred că acest Guvern pe care eu îl voi propune Parlamentului şi României va fi cel mai cinstit Guvern pe care România l-a avut".

CITEŞTE ŞI Ponta a început cu stângul. A numit în posturi de miniştri doi incompatibili. Vezi de ce l-a acuzat BNR pe un al treilea

Şi-a respectat Ponta propriile criterii anticorupţie sau au fost doar fraze sforăitoare, bune pentru electorat?

Se pune întrebarea legitimă dacă nominalizările lui Ponta pentru portofoliile ministeriale s-au supus rigorilor morale pe care el singur şi le-a stabilit. Laura Ştefan, expert anticorupţie, spune că prin nominalizările unor persoane incompatibile ca Victor Alistar (ministru pentru Strategii Guvernamentale) şi Mircea Diaconu (ministrul Culturii) sau a altora susceptibile de interese oculte