Feniculul sau fenelul este o leguma crocanta, usor picanta si dulceaga, care si-a adus o importanta contributie in bucataria mediteraneana. Se poate folosi incepand de primavara pana toamna tarziu. Feniculul seamana cu ceapa, cultivandu-se pe toate continentele. Aroma lui aduce cu cea a anasonului, iar frunzele seamana cu mararul.

Feniculul era si este folosit in gastronomia traditionala din Iran, India, dar si in Grecia si Italia. Este nelipsit din procesul de preparare al muraturilor, otetului si al painii aromate si, alaturi de alte legume, drept garnitura la carne, peste si fructe de mare. Aroma de fenicul face parte din amestecul traditional "herbes de Provence", scrie whfoods.

La fenicul toata planta este comestibila. Fructele sunt un foarte apreciat condiment, avand un gust dulceag, mentolat si o aroma asemanatoare cu anasonul. Polenul de fenicul este comercializat in Italia sub numele de "condimentul ingerilor". Frunzele si tulpina pot fi mancate fie crude, coapte, fierte sau prajite.

Feniculul are proprietati antiseptice naturale, are capacitatea de a absoarbi gazele intestinale, este sedativ si antiinflamator, analgezic, antispasmic, dar si expectorant.

Nu in ultimul rand elimina toxinele, este diuretic, calmeaza tusea si este ideal in dieta diabeticilor. Are actiune antifungica, iar frunzele scad tensiunea.

Feniculul are capacitatea de a preveni sau calma indigestiile, enterocolitele, colicile bebelusilor, balonarile, dar si constipatia, digestia lenta si indigestia.

In ceea ce priveste proprietatile plantei, feniculul este o excelenta sursa de fibre, carbohidrati sanatosi, minerale si vitamine. In 100 de grame de planta sunt circa 34 de calorii, 2,7 grame de fibre, dar si 2,33% din necesarul zilnic de vitamina A si circa 7% din necesarul de vitamine din grupul B.

Fenelul e