Câţiva turci din România au deschis un punct special de procesare a cărnii, unde produc lunar un „munte” de şaorma, pe tiparul giganților fast-food. PREGĂTIRI

După ce e amestecată cu condimente și prafuri, șaorma e aranjată aici pe țepușă

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU PASUL 1

După ce e adusă de la abator, carnea de pui e dezosată și tranșată

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU PASUL 2

După ce e tratată în „turbină” cu condimente şi prafuri, carnea e lăsată la marinat o zi, la -2 grade

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU PASUL 3

Înainte de a fi îngheţată, carnea condimentată este înfşurată tot aici în folie de plastic

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU PASUL 4

Huseyin (dreapta) şi Erkam arată cum ies de la -40 de grade „bombele” din carne de pui

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

„Ce înseamnă şaorma pentru români?”, vine întrebarea adresată unui tânăr care, deşi nu se dă în vânt după produsul oriental, a fost surprins nu o dată aşteptând la o coadă mereu lungă la vreo şaormărie. „Totul”, vine răspunsul, cu ironie, dar, pe undeva, perfect valabil. Agitaţia dintr-o şaormărie plasată strategic, central, întăreşte sentinţa dată.

Prin şaormărie se agită non-stop cuţitele lungi peste carnea de pe ţepuşă, bucăţile de carne se strâng prin lipii, maioneza curge în valuri peste cartofi prăjiţi, pentru că românii cer „cu de toate”, de cele mai multe ori, într-un du-te-vino al mâncatului pe fugă. O analiză efectuată, în 2010, de „Business Magazine”, arată că se cheltuiesc peste 2 miliarde de euro anual pe produsele de fast-food.

Iar şaorma pare a fi „regina” junk-food-ului la români. Sunt peste o mie de şaormării în ţară, vreo 500 numai în Bucureşti, iar banii care ajungeau anual, doar în 2010, în buzunarele şaormarilor însumau vreo 200 de milioane de euro. O altă statistică arată că anul trecut peste 200.000 de români au mâncat şa