Obrazul, ce mare lucru? In Romania, politicienii care vor sa intre in istorie isi sacrifica viitorul doar daca spun adevarul, nu-si uita principiile, muncesc si fac bine.
Si doar nu era sa piara cel mai viabil produs al tinerei generatii din PSD dand atentie unor detalii care tin de cald doar necajitilor carora nu le-a trecut prin minte sa fure? Si daca le-ar fi trecut, ce? Stiti dumneavoastra ce spagi se dau ca sa ajungi intr-un loc de unde poti sa julesti nestingherit?
Intre disparitia unui sac cu cartofi si lehamitea ce cuprinde amarastenii cand barosanii in care-si pun sperantele le dau cu flit aleg prima varianta. Pare mai cinstita si e vindecabila. Leac la nesimtire, insa, nu exista. Caci reteaza oamenilor reperele, ii lasa goi in fata manipularii si le reduce puterea de a cantari oferta. Iar in aceste zile, nu exista niciuna.
In mai 2010, Victor Ponta credea despre Gabriel Oprea ca este duplicitar si aduce grave prejudicii pensionarilor. Cateva luni mai tarziu, fostul ministru al Apararii ii transmitea presedintelui PSD ca optiunea UNPR de a sustine guvernarea PDL a fost responsabila, deoarece a pus Romania la adapost. Si asta in timp ce domnul Ponta avea "vocatia tradarii interesului national". In plus, "tradarea, dosarele penale si disperarea dupa functii" erau "caracteristice conducerii partidului condus de Victor Ponta", lider care "se gudura sub bocancul celor care vor sa ingenuncheze Romania".
"Parvenirea a fost si ramane singura preocupare de capatai si capatuiala a lui Victor Ponta, iar asta nu-l face decat un om mic, fara loc in politica mare", zicea un comunicat al UNPR pe care domnul Oprea este liber, acum, sa-l conteste, pe motiv ca nu i-a trecut pe sub ochi, la aprobare.
Cel numit in decembrie 2011 "om fara Dumnezeu" l-a reevaluat, la randul sau, zilele trecute pe generalul gamelelor: "do
