- Istoric - nr. 84 / 3 Mai, 2012 Pe o veche carte bisericeasca, mana tremuranda a unui preot basarabean a scris, spre a ramane pentru generatiile viitoare: ,,In 1812, ca sa se stie, a pus muscalu piatra de hotar la Prut si a rupt biata noastra Moldova in doua”. Acest trist eveniment s-a petrecut in urma razboiului ruso-turc din 1806-1812, incheiat cu Tratatul de Pace de la Bucuresti, din 16/28 mai 1812. Inca in timpul razboiului, tarul Alexandru I al Rusiei primise de la Napoleon I , imparatul Frantei, un fel de ,,cec in alb”, prin care avea calea libera ca, in caz de victorie, sa ocupe principatele dunarene, Valahia si Muntenia. Evenimentele petrecute in cursul razoiului si la sfarsitul lui nu au fost favorabile, incat Rusia sa-si realizeze acest deziderat. In cele din urma, fara a intra in amanunte, ea s-a multumit si cu partea rasariteana a Moldovei, cu teritoriul dintre Prut si Nistru, teritoriu ce se va numi, incepand din 1813, Basarabia. Acest teritoriu romanesc, trecut sub stapanire ruseasca, avea o suprafata de 45.630 kmp si o populatie de 482.630 de locuitori, cinci cetati, 17 orase si 695 sate. Din cei aproape 500.000 de locuitori, romanii basarabeni reprezentau peste 86 la suta! Cedarea Basarabiei rusilor era cea de a doua mare ticalosie pe care turcii au savarsit-o fata de poporul roman. Prima s-a petrecut in 1775, cand ei au cedat Austriei Bucovina (Tara de Sus). Nici Bucovina si nici Basarabia nu erau teritorii turcesti, fiindca nici Moldova si nici Tara Romaneasca nu au fost niciodata ocupate de turci si transformate in pasalacuri (provincii) turcesti, asa cum s-a intamplat cu tarile sud-dunarene sau cu Ungaria. Semnificativ este si faptul ca in manifestul tarului Alexandru I, adresat nobilimii ruse, cu ocazia ocuparii Basarabiei, nu se facea nicio referire la vreun drept istoric al Rusiei asupra acestui teritoriu, ci se referea doar la ,,noua provi