Pe baza unei hotărâri de guvern din 1995, Arcom şi Arcif ar putea fi obligate la plata unor despăgubiri de zeci de milioane de dolari, pentru furturile de la combinatul din Ucraina.

Afacerea Krivoi Rog, în care statul român a investit peste un miliard de dolari, dar nu s-a ales cu nimic, ia o întorsătură interesantă. O hotărâre de guvern din 1995, ascunsă de cei vizaţi, obliga Arcom şi Arcif să preia, contra plată, toate materialele de zeci de milioane de dolari exportate de România la Krivoi Rog. Materiale care, ulterior, au dispărut, fiind furate chiar de cei care ar fi trebuit să le păzească.

Hotărâre de guvern aplicată… pe hârtie

În anul 1995, Guvernul Romaniei a adoptat HG nr. 573, publicată în Monitorul Oficial nr. 184/15.08.1995, care la Art. 5 prevede: „Materiile prime, materialele semifabricatele şi piesele de schimb, aflate în stoc la 31 decembrie 1994 la Combinatul Minier Krivoi Rog, se transmit, cu plată, în proprietatea societăţilor comerciale Arcom SA şi Arcif SA“. Nici Arcom, nici Arcif nu au consemnat vreodată existenţa acestei hotărâri de guvern.

„Actul normativ a fost aplicat şi cele două societăţi au operat în contabilitate modificările necesare“- ne-a declarat Marian Roşioru, reprezentant al firmei Arcom. Într-adevăr, actul normativ a fost aplicat însă doar pe hârtie. În realitate, în anii ce au urmat, în cea mai mare parte, aceste produse, în valoare de zeci de milioane de dolari, au fost furate şi valorificate chiar de angajaţii celor două firme. Despre acest jaf presa a relatat pe larg. Practic, ani de zile, acolo s-a furat cu camionul, cu remorca şi containerul tot ce se putea: materiale de construcţii, cupru, ţevi, utilaje, cabluri, motoare electrice etc. Aşadar, crezând că fură de la stat, iată că, de fapt, românii de la Krivoi Rog şi-au furat propriile firme.

Instalaţii şi echipamente de milioane de do