La începutul lui martie, Victor Ponta îi adresa premierului de atunci, Mihai-Răzvan Ungureanu, o scrisoare deschisă în care îşi exprima regretul că şeful guvernului nu participă la reuniunea Consiliului European. Declaraţia era, bineînţeles, o săgeată trimisă prin ricoşeu către preşedintele Traian Băsescu. Liderul PSD mai ridicase în trecut chestiunea reprezentării României la Consiliul European, instituţia-cheie în mecanismul de decizie la nivelul Uniunii. Înainte de reuniunea de la Bruxelles din 9 decembrie, cînd a fost decisă încheierea Tratatului interguvernamental privind convergenţa fiscală, Victor Ponta îi cerea preşedintelui Băsescu să prezinte public mandatul cu care pleca la Bruxelles.
Dar probabil că nici Victor Ponta nu credea atunci că, foarte curînd, subiectul va ieşi din sfera pur propagandistică şi va deveni unul cu adevărat important în lupta politică. Mai mult, că va căpăta o miză care va depăşi graniţele României şi va deveni important la nivel european.
DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităVictor Ponta este acum premier desemnat şi are şanse bune de a obţine învestitura. Odată cu aceasta, are ocazia de a-i bloca preşedintelui Băsescu participarea la reuniunile Consiliului European. Aceasta este instituţia care, în structura de „putere“ europeană, reprezintă componenta interstatală a Uniunii. Este adevărat că, în Tratatul European, se spune că la reuniunile Consiliului European participă „şefii de state sau de guverne“, dar în România, preşedintele este „şef al statului“ doar în limbajul colocvial. Această atribuţie nu se regăseşte nicăieri în Constituţie.
Într-adevăr, la Consiliul European participă şi preşedinţi, precum cel al Franţei sau al Ciprului, dar primul chiar este şef al statului, iar cel de-al doilea cond
