Crezul cunoscutului artist plastic Victor Pârlac este acela ca în lucrările sale să se simtă şi partea emoţională, sufletească

I.J.: Galeria „Arta“ a găzduit mai bine de o lună o expoziţie omagială Victor Pârlac cu prilejul împlinirii a 75 de ani de viaţă (pe care i-aţi împlinit anul trecut) şi a 50 de ani de creaţie artistică, expoziţie numai de pasteluri. Cum vi s-a părut că a fost receptată? Este Craiova interesată de un senior al picturii, aşa cum sunteţi dumneavoastră în prezent?

V.P.: De-a lungul anilor, toate expoziţiile mele au fost, în general vorbind, bine primite de critica de specialitate, de public şi colegi. Şi ultima mea expoziţie, cu caracter omagial, ca să-i spunem aşa, a avut parte de aprecieri bune, a fost bine receptată. Şi eu i-am acordat o foarte mare importanţă, mă refer la lucrările care le-am avut expuse timp de trei săptămâni, din martie până în joia mare a Paştelui. M-am bucurat că atât marele public, critica de specialitate, cât şi colegii de breaslă au avut cuvinte de laudă despre această expoziţie. Aşa cum sportivii se bucură de faptul că tribunele sunt pline atunci când ei joacă, aşa şi eu am fost încântat de faptul că la această expoziţie am avut parte de un public numeros, ca niciodată! Nu numai la vernisaj, ci şi în perioada cât expoziţia a fost deschisă.

I.J.: Criticul de artă Florin Rogneanu a publicat o cronică despre această expoziţie în revista Scrisul Românesc în care, printre altele, a scris că aţi surprins lumea cu o temă nouă, pe care n-aţi abordat-o până în prezent: peisajul cu bărci. V-aţi „aruncat“ acum, la 76 de ani, într-o „barcă“ nouă ?!

V.P.: Florin Rogneanu, distins critic de artă şi director al Muzeului de Artă din Craiova, s-a referit, într-adevăr, la o nouă temă pe care eu aş fi abordat-o în această expoziţie... Îmi permit să-l contrazic, adică peisajul cu bărci nu e o