Nu e vorba, din fericire, de o confuzie foarte răspândită. Înlocuirea termenului împrejurări prin cuvântul înrudit (din aceeaşi familie lexicală) împrejurimi poate fi considerată un simplu lapsus, rezultatul unui moment de neatenţie.

Când aparţine unui reporter de televiziune, eroarea („vor stabili împrejurimile evenimentului”, RTV, 28.04.2012) e mai uşor de scuzat, pentru că transmisia în direct are dificultăţile sale, mai ales ritmul rapid de desfăşurare şi condiţiile nu tocmai prielnice concentrării atenţiei. Din păcate, confuzia e consemnată şi în scris: „Aceasta a mai adăugat despre cazul bărbatului că este clasat la «moarte suspectă», fiind vorba de o sinucidere, iar în acest moment există un dosar de cercetare pentru a stabili împrejurimile evenimentului” (Adevărul, 28.04.2012; adevarul.ro, reluat în click.ro). Coincidenţa datei poate sugera că eroarea ar fi apărut într-o declaraţie a investigatorilor, de unde ziariştii prezenţi ar fi preluat-o ca atare. Internetul mai oferă câteva exemple, mai vechi, ale aceleiaşi confuzii: „trebuie să-i fim alături indiferent de împrejurimile evenimentului” (tribuna.ro, 16.10.2009); „nu ştiu împrejurimile accidentului din această ştire, dar oricum rămâne valabilă opinia mea” (comentariu, ziuadecj.realitatea.net; contextul dovedeşte că autorul cunoştea bine împrejurimile, pe care le şi descrie, ignorând doar împrejurările); „cercetările vor continua pentru a se stabili cu exactitate împrejurimile producerii accidentului” (newstimisoara.ro, 12.01.2011); „anunţaţi imediat autorităţile competente (Poliţie, Pompieri) solicitând întocmirea actelor referitoare la cauzele şi împrejurimile producerii evenimentului asigurat” (rcaauto.cabananova.ro).

Sperând că o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă