Grecii merg duminică la vot, pentru unul dintre cele mai controversate scrutinuri parlamentare din ultimele decenii. După cinci ani la rând de recesiune, mare parte din electorat arată neîncredere în politicienii care au guvernat până acum, socialiştii din PASOK şi conservatorii din Noua Democraţie. De aceea, o mulţime de mici partide cu mesaje împotriva măsurilor de austeritate, dar şi cu accente xenofobe, şi-ar putea face loc în Parlament.
Aceste alegeri legislative anticipate se înscriu într-o agendă electorală încărcată, într-o Europă afectată de recesiune şi şomaj. În aceeaşi zi, în afară de francezi, care îşi votează preşedintele în cel de-al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, au loc alegeri generale în Serbia şi municipale în Italia, scrutinuri care vor testa aprobarea sau rezistenţa faţă de asanarea bugetară şi austeritatea impuse de cuplul Merkel-Sarkozy, potrivit unor analişti.
Nouă milioane, în căutarea unei majorităţi
Campania electorală din Grecia a fost una ieşită din tiparele obişnuite, derulată în ritm alert, pe durata a numai trei săptămâni, marcată de agonie, atât pentru electorat cât şi pentru candidaţii politici.
Circa 9,8 milioane de greci sunt chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege deputaţii, dar mai ales pentru a încerca să găsească o majoritate capabilă să scoată ţara din criză, pe fondul unei regrupări politice istorice, sub ameninţarea unei ieşiri din zona euro.
În Grecia, "este vorba despre alegerile cu cel mai necunoscut rezultat din ultimii cinci ani", apreciază analistul politic Georges Sefertzis. "Vom vedea o noapte lungă a alegerilor şi nu sunt deloc sigur cine va câştiga", adaugă el.
Cură de austeritate
Pentru majoritatea grecilor, care trăiesc de cinci luni sub Guvernul de coaliţie format de socialişti şi conservatori, condus de un fost vicepreşedinte a