Dezbaterea televizată a celor doi prezidenţiabili o arată cât se poate de clar: Francois Hollande vrea să navigheze prin nebuloasa globalizării cu hărţi învechite şi cu combustibil luat pe datorie. Datorie pentru care să garanteze Germania.

A fost o dezbatere cu multe reproşuri şi tonuri otrăvite. Nimeni nu a câştigat în mod clar, dar tocmai acest rezultat îl favorizează pe candidatul socialist la preşedinţia Franţei. Francois Hollande se vede deja la Elysee şi a folosit de mai multe ori formula „Eu, preşedinte al Republicii” pentru a-şi prezenta viziunea de viitor. Este însă o viziune care aduce cu sine multe cereri la adresa Germaniei. Lui Nicolas Sarkozy, Hollande i-a reproşat că „nu a primit nimic în schimb de la Germania”. O afirmaţie simplă, dar care explică extrem de bine atitudinea posibilului nou preşedinte faţă de construcţia europeană.

Hollande crede că face parte dintr-un curent nou de reorientare a Europei şi găseşte sprijin la ţările din sudul continentului asuprite de „dictatul german al austerităţii”. Ba chiar îi vede alături de el pe Mario Draghi sau Timothy Geithner, deşi aceştia înţeleg prin politici de creştere cu totul altceva. Se pare că sistemul de navigaţie al socialistului francez are nevoie urgentă de un update. Pentru că direcţia pe care o prefigurează, în caz că va fi ales preşedinte, este una care duce dincolo de plăcuţa inscripţionată „Dead End”. Schimb de focuri prezidenţial (The Guardian)

La un moment dat în dezbaterea celor doi candidaţi la preşedinţia franceză, Nicolas Sarkozy a atins un nou punct minim în campania electorală care oricum s-a purtat pe tonuri xenofobe pentru a câştiga electorat de la extrema dreaptă.

În medie, Nicolas Sarkozy şi-a atacat interlocutorul o dată la 47 de secunde. Francois Hollande o dată la 36 de secunde. Dar astea au fost mici împunsături de floretă. Au fost lansate