Banca Centrală Europeană a menţinut dobanda de politică monetară la nivelul minim record de 1%. Decizia era anticipată de analişti, care însă au încercat, ca de obicei, să vadă ce se ascunde în spatele prudenţei BCE.
Problema pusă în discuţie este în ce măsură Banca Centrală Europeană va rezista cererilor pentru reluarea programului de achizitie de obligatiuni emise de statele cu datorii publice mari.
Asteptarile investitorilor financiari erau ca BCE sa-si intensifice eforturile de combatere a crizei prin achizitia de obligatiuni ale Spaniei. Masura ar reduce presiunea pe costurile de imprumut ale Spaniei, stat aflata in recesiune si avand un somaj de doua ori mai ridicat decat media Uniunii Europene.
In ciuda optimistilor, Banca Centrala Europeana prefera in acest moment sa evalueze efectul imprumuturilor de peste 1.000 miliarde euro acordate la inceputul anului catre sistemul bancar european. De altfel, exista opinia, tot mai raspandita, ca BCE si-a epuizat capacitatea de a combate criza datoriilor.
Dincolo de nevoia de a combate criza datoriilor suverane, BCE a aruncat o privire spre mediul economic. Ce a vazut? Faptul ca inflatia se mentine la un nivel ridicat, ca urmare a avansului preturilor la produsele energetice.
In acelasi timp, pietele financiare asteapta noi masuri de stimulare a cresterii economice in zona euro.
Imbunatatirea indicatorilor economici la inceputul anului a crescut sperantele ca zona euro va iesi din criza, însa date recente arata ca opt state din uniunea monetara se afla în prezent in recesiune.
Problemele economice au determinat tot mai multi politicieni sa ceara o concentrare pe crestere si nu doar pe masuri de austeritate.
Mario Draghi, presedintele BCE, s-a pronuntat chiar pentru un "pact de crestere" care sa completeze pactul fiscal, semnat de majoritatea tarilor europene in luna m
