Istoria informaţiei*) începe într-un timp profund diferit de al nostru, când fiecare gând şi fiecare rostire se risipesc de îndată ce se nasc. De la invenţia scrierii şi alfabetelor până la mult timp neînţelesele tobe vorbitoare din Africa, Gleick analizează istoria tehnologiilor informaţiei care au schimbat însăşi natura conştiinţei umane. De asemenea, el creionează portretele unor figuri cheie ce au contribuit la dezvoltarea inexorabilă a înţelegerii noastre moderne a informaţiei: Charles Babbage, bizarul inventator al primului mare computer mecanic; Ada Byron, sclipitoarea şi damnata fiică a poetului cu acelaşi nume; figuri precum Samuel Morse şi Alan Turing; şi Claude Shannon, creatorul teoriei informaţiei însăşi.
Acum trăim cu toţii în era informaţiei. Cetăţenii acestei lumi devin vrând-nevrând experţi: fanatici ai biţilor, absorbiţi într-un potop de semne şi semnale, ştiri şi imagini, bloguri şi tweeturi.
O cronică şi o meditaţie revelatoare, care ne arată cum informaţia a devenit calitatea definitorie a erei moderne - sângele, combustibilul, principiul vital al lumii noastre.
"Vedem acum - scrie autorul în prologul său - că informaţia este ceea ce pune lumea noastră în mişcare: sângele şi combustibilul, principiul vital. Ea abundă în ştiinţe, de sus până jos, transformând fiecare ramură a cunoaşterii. Teoria infromaţiei a început ca o punte dinspre matematică spre inginieria electrică şi de la aceasta către calculul automat. Ceea ce vorbitorii de limbă engleză numesc computer science le este cunsocut europenilor drept informatique, informatica şi Informatik. Acum chiar şi biologia a devenit o ştiinţă a informaţiei, o chestiune de mesaje, instrucţiuni şi coduri. Genele încapsulează informaţie şi fac posibile procedee de copiere şi de ştergere a ei. Viaţa se răspândeşte prin conectare de reţele. Corpul însuşi este un procesator de informaţie.
