Discutia despre majorarea salariilor bugetarilor se poarta in termeni atat de tembeli incat nu lasa loc decat pentru doua variante: fie cei care deschid gura habar nu au despre ce vorbesc, fie sunt convinsi ca toti cei care asculta nu au habar despre ce e vorba. Cu alte cuvinte, iertata sa-mi fie duritatea, ori sunt prosti ori ne iau de prosti. In foarte multe cazuri inclin catre a doua varianta.
Toata saptamana minti luminate au incercat sa desluseasca daca sunt sau nu bani pentru aceasta majorare invocata imperativ de Traian Basescu si vitala, nu-i asa, pentru campania electorala a acestui an. Intrebarea ar fi, desigur, legitima daca tot demersul nu ar avea aspectul unei vanatori de comori. Fosta Opozitie este convinsa ca bugetul e secat si ca in visterie nu va gasi luni niciun banut, Puterea zica ca a lasat acolo toti banii necesari, numai samnatura de pe ordonanta de majorare mai e necesara.
Dar lasa ca are Victor Ponta solutii: "Lucrurile, din pacate, stau mult mai rau decat ni se spunea din vorbe si domnul Florin Georgescu va prezenta realitatea asa cum am mostenit-o si cum o avem de gestionat (...). Binenteles ca vom gasi bani pentru reintregirea salariilor pentru ca, slava Domnului, avem de unde taia. Sigur se vor supara niste baroni pedelisti, se vor mai supara niste presedinti de la UDMR, dar sunt locuri unde cheltuielile nu sunt deloc necesare".
Reintregirea salariilor nu inseamna sa ai un purcoi de bani pe care il pui in iunie, in iulie sau in orice alt moment pe masa si gata, ai scapat. Reintregirea salariilor inseamna ca luna de luna dupa luarea deciziei de majorare sa ai banii necesari ca sa sustii aceasta majorare. Si sa fie camarile pline cu bani, ei vor ajunge doar o vreme. O luna, un an. Dupa aceea banii se termina si camarile se golesc.
Intrebarea este asadar nu daca prin subsolurile Guvernului sau a
