Când Ojacy Curbello şi soţul ei au deschis un restaurant în propria lor casă din capitala Cubei, în decembrie anul trecut, nimeni nu le-a trecut pragul. A fost un debut descurajant pentru primul restaurant indian din Havana, dar în următoarea zi avea să vină primii clienţi. Vorba s-a dus din gură în gură, iar în scurt timp restaurantul celor doi soţi a devenit neîncăpător. Acum, cei doi au în plan extinderea localului care în prezent are o capacitate de 22 de locuri, prin montarea unor mese şi a unui bar în ceea ce acum este dormitorul lor.

Acesta este doar un exemplu al modului în care viaţa se schimbă încet-încet în Cuba, după ce preşedintele Raul Castro a lansat o serie de reforme economice în 2010, scrie Reuters. După ce fratele său mai mare, Fidel Castro, s-a retras din funcţia de preşedinte în urmă cu patru ani, după 47 de ani, Raul Castro a început să încurajeze auto-ocuparea forţei de muncă. El a iniţiat modificări în sectoarele anterior limitate sau care operau ilegal în Cuba, manifestându-şi dorinţa ca statul să renunţe la sistemul bazat pe activităţi economice secundare precum agricultură şi retail în favoarea unui model axat pe antreprenoriat.

Astfel, Raul le-a dat cubanezilor dreptul, cu anumite restricţii, să cumpere şi să vândă maşini sau case, pentru prima dată de la Revoluţia din 1959. Agricultorii pot închiria terenuri de la guvern, noii mici antreprenori au posibilitatea de a încheia contracte cu companiile de stat sau guvernele locale. Drept urmare, cubanezii îşi înfiinţează propriile afaceri.

Micii întreprinzători vând bunuri şi servicii în faţa casei sau pe trotuare. Strigătele vânzătorilor ambulanţi, comune înainte de revoluţie, răsună din nou în cartiere.

Potrivit cifrelor oficiale, 371.000 de cubanezi sunt liber-profesionişti, faţă de 157.000 înainte de măsurile din 2010. În aprilie, un ofi