Declarațiile făcute vineri de Jonathan Henry, CEO la Gabriel Resources (companie care deține 80,69% din Roșia Montană Gold Corporation – RMGC), pentru Reuters și AFP (preluate și de mass-media autohtone) sunt halucinante.
“In total we have over $30 billion of economic benefits that come out of this project and remain in Romania, this equates to somewhere between 70 and 90 percent of the total benefits”, a declarat Jonathan Henry pentru AFP, citat de www.mining.com. Afirmațiile șefului Gabriel pentru AFP se bat cap în cap cu cele făcute pentru Reuters, citate și de presa din România. Dacă pentru AFP, cele 30 de miliarde de dolari* ar reprezenta beneficiile proiectului pentru România, la Reuters aceeași sumă ar reprezenta, de fapt, întreaga valoare a proiectului Roșia Montană, la prețurile actuale ale aurului și argintului, comparativ cu estimarea de 7,5 miliarde de dolari dintr-un studiu publicat în 2007 (vezi Mediafax ori Hotnews.ro).
Că din 2007 și până acum, prețul aurului nici măcar nu s-a dublat (crescând de la 900 dolari/uncia la 1.600 dolari/uncia) este un ”amănunt” prea puțin important pentru matematica și logica domnului Henry. La fel cum prea puțin contează pentru aceeași matematică și logică de CEO, că, în conformitate cu declarațiile pe care le face în același interviu, costurile de capital ar fi urcat de la o estimare anterioară de 876 de milioane de dolari, la 1,5 miliarde de dolari, în timp ce costurile operaționale s-ar putea situa la 350-450 de dolari/uncie, comparativ cu așteptările anterioare de 270-340 de dolari/uncie.
Cum ar ajunge România, care (prin Minvest) deține mai puțin de 20% din proiect, să încaseze între 70 și 90% din beneficii, sunt calcule demne de Pipăruș Petru, cel care într-o zi creștea ca alții în zece. Analize făcute de cadrele didactice de la ASE, studiile internaționale referitoare la efectele unei economii b
