Dacă „Paradisul e ca o bibliotecă“ (aşa cum afirma Borges), atunci în centrul Bucureştiului a apărut o oază. După două decenii de lucrări şi amânări, Biblioteca Naţională a României şi-a deschis, în sfârşit, uşile pentru cititori.

Pe vremea lui Eminescu, bucureştenii ieşeau la promenadă „pe strada mare“, în perioada interbelică făceau plimbări „la bulevard“, în anii comunismului ieşeau „în centru“, după Revoluţie distracţia s-a mutat la mall - iar de-acum există „un centru cultural“: Noua Bibliotecă Naţională a României (BNR) are suficiente calităţi pentru a rivaliza cu cele mai moderne centre de cultură din lume. Are spaţii generoase, multă lumină naturală şi este complet informatizată. Orice volum poate fi găsit în baza de date în maximum opt minute şi îi va fi adus cititorului cu un lift special din orice colţ al depozitului. Şi nu sunt puţine - 12,5 milioane de volume au fost mutate aici din vechile sedii şi urmează să fie aduse şi ultimele 300.000 de cărţi.

În fiecare spaţiu împărţit în patru categorii de colecţii (depozit legal, colecţia active contemporane, colecţia destructurate şi colecţii speciale) poţi petrece multe ore - zile întregi - ascultând muzică, citind romane, opere ştiinţifice sau despre evenimente majore, politice şi sociale din ultimele decenii, socotite a fi cele mai semnificative în vremelnica actualitate. (Uneori, ai senzaţia de infinit, ca şi cum nimeni n-ar putea epuiza vreodată această imensă bogăţie). Şi expoziţiilor de artă, şi evenimentelor culturale li s-a alocat un spaţiu, la parter şi mezanin. Pe lângă caracterul său instructiv, Biblioteca Naţională a României are ceva şi dintr-un mall. Un „mall cultural“, pentru că, pierdut printre milioane de cărţi, albume de artă şi tehnologii, ai putea fi tentat să uiţi că eşti într-o bibliotecă.

BNR a intrat în era high tech

Este imposibil să nu-ţi atragă atenţia „ta