Programul de guvernare al USL va fi implementat, în linii mari, cu un succes izbitor. Angajamentele concrete luate sunt atât de puţine, de generale sau de interpretabile, încât va fi greu de dovedit, dacă va fi cazul, că noul guvern nu şi-a respectat promisiunile.

După trei ani de opoziţie, reprezentanţii USL, care până mai ieri aveau o sumedenie de soluţii pentru orice problemă a românilor, soluţii pe care se grăbeau să le prezinte fără argumente, explicaţii sau cu informaţii trunchiate la televizor, şi-au dat seama, dintr-o dată, că orice promisiune făcută când eşti la putere te costă voturi dacă nu este împlinită.

Reîntregirea salariilor, anunţată şi de fostul guvern, returnarea sumelor încasate ilegal de la pensionari prin calcularea greşită de către Casa de Pensii a CASS, moratoriul privind extragerea gazelor de şist şi respectarea angajamentelor luate de fostul guvern în faţa FMI, CE şi a Băncii Mondiale sunt printre cele mai importante prevederi. Nu se precizează însă, spre exemplu, nimic despre situaţia retrocedărilor.

Programul, este adevărat, este al unui guvern provizoriu, de tranziţie până la alegerile generale din toamnă. Nimeni nu îşi imaginează că în şase luni vor fi create un milion de locuri de muncă sau că datoria publică raportată la PIB va scădea cu 10 puncte procentuale. Nimeni nu poate crede, în mod cinsitit, că şase luni sunt suficiente pentru a combate, vizibil, evaziunea fiscală, pentru a stimula creşterea economică în mod consistent, pentru a revizui toate contractele dubioase semnate de fostele guvernări sau pentru a reduce până la zero pierderile companiilor de stat.

USL trebuie să explice însă de ce în program nu au fost incluse măsurile anunţate când era în opoziţie. Printre cele mai importante dintre ele se numără majorarea salariului minim pe economie, majorarea pensiilor, reducerea CAS-ului, cota redusă de TVA