Ca orice superproductie care se respecta, "The Avengers" bifeaza tot ce s-a mai facut pana acum, dar duce stindardul mai departe. Cele 220 milioane dolari investite nu se duc pe copca. Sigur ca Marvel Studios si-a recuperat deja banii, desi filmul a intrat in Statele Unite in 4 mai. "The Avengers" se sprijina nu doar pe spectacol, dar si pe umor.
S-a folosit o aritmetica simpla, dupa o idee care le-a venit celor de la Marvel Studios prin 2005: "Daca punem la un loc, in acelasi film, mai multi supereroi/vedete - Iron Man, Thor, Hulk - oare incasarile nu ar s-ar inmulti? (E acelasi principiu de la baza lui "The Expendables"/"Eroi de sacrificiu" si a altor filme americane recente, dar aici punctul de plecare sunt benzile desenate „The Avengers” semnate de Stan Lee si aparute incepand cu 1963).
Dupa acest rationament a urmat intrebarea: Cum ar trebui sa arate un film cu supereroi luati din mai multe blockbustere diferite? Evident, acestia au nevoie de un antagonist pe masura. Si care sa fie miza? Cum care? Sa salveze a mia oara Pamantul.
Cine se mai gandeste la filmul din 1998 care se numea exact la fel, "The Avengers", si in care Uma Thurman si Ralph Fiennes pe post de spioni britanici il impiedicau pe Sean Connery sa distruga lumea printr-o masina de schimbare a vremii? De fapt, cine se mai gandeste la serialul britanic omonim care facea furori in anii 60?
Azi lucrurile se schimba repede. Intre "The Avengers" din 1998, facut cu un buget de 60 milioane dolari, si cel de azi, in care s-au investit 220 milioane dolari, nu exista alta legatura in afara titlului. De fapt, diferenta nu e doar financiara, dar tine si de perspectiva.
Daca primul avea o anumita nostalgie fata de trecut si pare acum destul de inocent, celalalt traieste clipa la maximum pentru ca azi, mai mult ca oricand, nimic nu dureaza. (Peste cateva luni
