Asta ar fi formula fericirii sau formula prin care o femeie, care-şi pierduse fericirea într-un mariaj ”plictistitor”, lipsit de motivaţie şi de bucurie, şi-a regăsit...bucuria de a trăi. ”Mănâncă, roagă-te, iubeşte” este titlul unei cărţi (din nefericire, nu cunosc numele autoarei, căci n-am citit cartea, dar am văzut filmul pe HBO), cu un mare succes la publicul larg. Succesul în sine al cărţii, ca şi al filmului ar putea fi chiar confirmarea faptului că fericirea poate face miracole, dar şi mulţi bani. Liss avea o casă, confort, făcuse totul cu mâna ei, aşa cum îşi dorise şi, cu toate astea, suferea; nu era fericită. Trecerea de la nefericire la fericire este ceea ce ne-ar putea interesa şi pe noi, căci suferinţa şi fericirea sunt căutări comune tuturor fiinţelor. Liss, personajul care face trecerea de la suferinţă şi apatie la fericire, are curajul să facă ceva ce mulţi, poate prea mulţi oameni nu pot, nu înţeleg sau nu ştiu că ar putea face; o schimbare radicală. Divorţul, adică ieşirea premeditată dintr-un mariaj comod, dar lipsit de viaţă, o duce către pierderea tuturor bunurilor sale, iar asta o eliberează – poate – de trecut. Cheia este tocmai înţelegerea faptului că o situaţie în care te simţi nefericit îţi cere să faci o schimbare. Că fericirea este cheia succesului ar putea fi, deja, o idee banală, numai că, în starea sa de suferinţă omul nu mai vede nici banalitatea şi tinde să creadă că nu are nici o ieşire din situaţia sa.

În clipa în care ne simţim teribil de nefericiţi, primul pas către ieşirea de pe drumurile bombastice şi periculoase ale depresiei şi căderii în pustiu ar putea fi chiar dorinţa de a găsi o ieşire şi disponibilitatea de a face schimbări în viaţa noastră. Dacă ne simţim pustiiţi, nefericiţi, blocaţi şi lipsiţi de vitalitate s-ar putea să fim în situaţii care nu-i plac sufletului nostru. S-ar putea să facem lucruri obligatori