“Intrebare: daca Hillary Clinton ar deveni vreodata presedinta Americii, ce ar fi Bill Clinton?”
“Casnic?
“S-ar ocupa el de redecorarea Casei Albe?”
“Si pregatirea cinei?”
“Si ar face turul gradinitelor americane ca sa citeasca Dr. Seuss prescolarilor?”
“Sau s-ar implica in promovarea programelor de fitness?”
“Si ar dansa cu Beyonce pe peluza Casei Albe?”
“Realizezi ca suntem cat se poate de misandre acum, nu?”
Da, realizam dar nu ne puteam opri. De o tabara sunt glumele cu “Go make me a sandwitch!” iar de cealalta se regaseste indignarea si… ei bine, glumele de mai sus.
Pana la urma insa, cum spunea Henry Kissinger, in batalia dintre sexe nu castiga nimeni. Se fraternizeaza prea mult cu inamicul. Dar este o batalie, sau doar o intrecere? O cursa constanta catre un obiectiv nedefinit, caruia unii ii spun suprematie, sau un joc mental de dominare?
Cum stau lucrurile in practica? Intr-o continua schimbare. Desi pentru fiecare dolar pe care il face un barbat pe glob femeile fac doar 77 centi. O statistica din America spune ca pentru fiecare doi barbati care termina o facultate exista trei femei care fac acelasi lucru. Iar printre tinerii necasatoriti, fara copii, din mediul urban femeile castiga cu 8% decat barbatii.
Care sunt costurile? O lume in care barbatii au ceva dificultati de adaptare, in care pierd controlul adjudecat pentru atata vreme si in care creste riscul violentei si infractiunilor. O lume in care ajungem la nivelul unor societati africane in care femeile lucreaza de dimineata pana seara, iar barbatii pierd vremea in baruri cheltuind banii castigati de acestea?
Mihai Dobrovolschi spune in numarul din mai al revistei Psychologies: “Organismul nu se schimba in cateva sute de ani. Efortul fizic, furia, psihologia simpla cu care erau obisnuiti de milioane de ani pot – nedrenate cu substitute ca