Bomba ecologică creată de compania CupruMin a şters de pe faţa pământului comuna Geamăna din Valea Şeşei, aflată în Munţii Apuseni. Rând pe rând, 480 de familii au fost nevoite să îşi abandoneze pământurile, biserica şi morţii, în urmă cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare în care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Roşia Poieni, aflată în proprietatea CupruMin. Până şi biserica Trei Ierarhi, aflată la o înălţime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost înghiţită de apele roşiatice cu miros înţepător scurse din carieră. Astăzi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se înalţă din lacul de steril. În faţa acestui prăpăd, ultimii supravieţuitori cred că asupra localităţii s-a abătut blestemul unui preot care slujea în localitate. În ciuda condiţiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului îşi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.

Pe Niculae Ispas l-am văzut de sus, de pe drumul care înconjoară iazul, cu o sapă în mână. Lovea rar cu hârleţul în pământul umed. Tocmai se oprise ploaia mocănească, care se abătuse asupra zonei de vreo două zile. Însă, bătrânul îşi îngrijea liniştit peticul de pământ de pe coama unui deal, cu toate că la o aruncătură de băţ priveliştea îţi dădea nişte fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din altă lume, putând fi comparate cu cele selenare făcute publice de Agenţia Spaţială Americană. Arbori uscaţi ieşiţi din mlaştina plină cu var, înconjuraţi de o apă alb-gălbuie, pe alocuri cenuşie. "Asta-i apă cu var. Acolo unde-i galben e steril", explică Niculae Ispas, care tocmai se proptise în hârleţ. Cu privirea pierdută în zare, bătrânul îşi aduce aminte cu nostalgie de comuna înghiţită de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuinţele au fost pe mijlocul văii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i bună de băut. Nu a vrut să îşi părăse