Guvernul Ponta vrea să adopte încă de marţi, 8 mai, o nouă scrisoare de intenţie astfel încât conducerea FMI să poată aproba luna viitoare o nouă tranşă din împrumutul acordat României. În linii mari, schimbările de direcţie au fost deja negociate cu Fondul Monetar.
În programul de guvernare, USL spune că pe termen scurt vrea să facă ordine în companiile de stat şi să reducă pierderile uriaşe ale acestora. Concret, ţinta constă în reducerea arieratelor companiilor de stat la un procent din PIB, comparativ cu 2,6 la sută din PIB la sfârşitul anului trecut. În paralel, USL promite să schimbe conducerea companiilor de stat dar să nu mai facă numiri pe criterii politice ci doar pe criterii de competenţă. USL nu vede cu ochi răi nici privatizarea unora dintre companiile de stat, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţă în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activităţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societăţilor supuse acestui proces.
Dar ce s-a stabilit cu Fondul Monetar şi ce companii ar putea fi vândute? În cadrul negocierilor din ultimele zile, guvernul Ponta a cerut o decalare a programului de privatizări şi vânzări de acţiuni la companiile cu capital majoritar de stat. În cadrul audierilor din Parlament, Daniel Chiţoiu, propus să direjeze ministerul economiei, a făcut o serie de precizări. Concret, el a anunţat că nu se grăbeşte să mai vândă pe bursă 10 la sută din pachetul de acţiuni deţinut de stat la Petrom. Vom decide în funcţie de condiţiile de piaţă, a declarat Chiţoiu prudent, după eşecul de anul trecut al statului român care nu a reuşit să vândă acest pachet de acţiuni în condiţii optime şi a renunţat.
Şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, a declarat la audieri