Cabinetul lui Victor Ponta aduce a proiect pasager, încropit pe fugă. Aspectul este oarecum de înţeles, dat fiind că noul premier trebuia să ţină cont atât de variile pretenţii ale partenerilor de coaliţie, cât şi de numeroasele interese rivale din interiorul PSD. Ne-am dumirit între timp că ministrul de Finanţe Georgescu a fost luat „cu împrumut" de la BNR pentru doar şase luni. Dar, pe lângă acesta, o bună parte a miniştrilor par personaje la fel de vremelnice, numirea lor servind fie păcii din coaliţie în această perioadă electorală, fie încercării de a proiecta o imagine cât mai bună a guvernului USL în exterior.

Prin numirea unor lideri transilvăneni în cabinetul său, Victor Ponta a făcut o mişcare abilă. Revenirea lui Ioan Rus în fruntea Ministerului de Interne poate aduce pesediştilor un plus de imagine în nordul Ardealului, unde cota lor de simpatie continuă să fie scăzută. Prin nominalizarea lui Andrei Marga la Externe, Crin Antonescu va fi sperat, probabil, nu doar să-i dea şah preşedintelui ţării ca urmare a antipatiei profunde dintre cei doi, ci să mai câştige şi ceva capital electoral. Ce-i drept, fostul rector al Universităţii Babeş-Bolyai şi-a cultivat imaginea de savant, filosof şi ctitor de instituţii. Dar acordarea unui titlu de Doctor Honoris Causa cancelarului german Angela Merkel nu este suficient pentru a convinge Occidentul că diplomaţia română a încăput, de-acum, pe mâinile unui veritabil "Om al Renaşterii". Ca atare, autoproclamatul umanist va putea impresiona cel mult în Est - mai ales dacă premierul Ponta doreşte o reorientare către spaţiul euroasiatic. De altfel, Transilvania a mai dat ţării câteva personaje politice dornice să împingă România pe orbita Moscovei - vezi Petru Groza sau, în vremuri mai recente, Cozmin Guşă.

Menţinerea lui Leonard Orban în fruntea Ministerului pentru Afaceri Europene prezin