Banca Naţională a pus stop unui ciclu de cinci luni de scăderi consecutive ale ratei dobânzii de referinţă la lei care s-a oprit la 5,25% pe an. Iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că nu se pot pronunţa nici el, nici consiliul de administraţie când se va relua acest proces de scădere a dobânzii.
Dobânda de 5,25%, nivel care a fost stabilit în şedinţa de la începutul lunii aprilie, este un minim istoric pentru perioada de după Revoluţie. La fel ca inflaţia care a coborât sub 3% pe an. Ceea ce nu a spus Mugur Isărescu este că dobânda BNR şi mai mult scăderea acesteia nu ajută economia şi nici nu au vreo influenţă în creşterea economică. A ajutat doar Ministerul Finanţelor să se împrumute mai ieftin şi să scadă costurile de finanţare a deficitului.
Dobânda BNR este urmărită de bănci prin prisma operaţiunilor de pe piaţa monetară interbancară şi mai ales de cei care tranzacţionează pe piaţa titlurilor de stat. Iar investitorii în aceste instrumente prin care se finanţează deficitul bugetar nu mai acceptă o scădere a dobânzii sub 5% pe an la lei pentru România pentru că nu ar mai avea de câştigat având în vedere posibilităţile ridicate de creştere a cursului.
Ministerul Finanţelor urmăreşte destul de mult dobânda BNR, la care mai adaugă un uşor câştig pentru investitori şi astfel îşi vinde titlurile de stat.
La o dobândă sub 6% la lei şi la o creştere a cursului pe termen scurt de 1-3%, câştigul rezultat pentru un investitor este de 3 - 4%, iar la acest nivel se pot găsi alte oportunităţi. Acest lucru este valabil şi pentru dobânzile plătite de bănci populaţiei. Dacă dobânzile la depozitele în lei scad prea mult, atunci există riscul ca banii să plece spre valută şi apoi la saltea. Iar economia din nou nu are bani, iar bancherii se plâng că nu au resurse de finanţare a creditelor nici pe termen scurt, nici pe termen lung.
Când a
