A gresi e omeneste, a persevera e diabolic. Ei bine, Victor Ponta a evitat in ultima clipa aceasta capcana si s-a debarsat de "innotatoarea" de la "Standford".
Spre norocul Educatiei din Romania, Corina Dumitrescu nu a fost ministru decat pe o lista de propuneri si sa speram ca nici nu va depasi vreodata acest stadiu, pentru ca domnia sa simbolizeaza impostura in multiple forme.
In acelasi timp, retragerea Corinei Dumitrescu este o victorie a societatii civile, cata este ea. Victor Ponta nu a facut de buna voie pasul inapoi, ci presat de o reactie unanima a presei si fara precedent a mediului universitar, care s-au coalizat impotriva scandaloasei propuneri. Este o dovada ca marja de manevra a politicului nu este mai mare decat pasivitatea societatii romanesti. Cata libertate le dam, atatea porcarii fac.
Dar vestile bune se termina aici. Pentru ca dincolo de aceste chei optimiste in care poate fi citita decizia de duminica seara a lui Victor Ponta, se profileaza realitati deloc vesele. Da, e bine ca premierul desemnat a facut un pas inapoi, dar in mod normal el nu ar fi trebuit sa fie necesar. Adica in mod normal d-na Dumitrescu nu ar fi trebuit sa fie vreodata propusa nici macar portar la Ministerul Educatiei.
Fie dl. Ponta habar nu a avut pe cine a propus, fie domnia sa nu a rezistat presiunilor unuia dintre cei mai importanti baroni social democrati, care a cedat numai in fata unui prejudiciu de imagine iminent si urias. Ambele variante sunt la fel de proaste pentru Victor Ponta. Despre dl. Isar, acuzat de participare la un atac asupra monedei nationale, nu stia nimic cand l-a inclus pe lista sa sau cineva (cine ?) i l-a varat pe gat? Domnul Marga de unde a rasarit brusc la Externe? Si tot asa suspiciunea se extinde asupra intregului cabinet.
Cu exceptia catorva nume mai grele in puncte strategice, se prof
