Noul preşedinte al Franţei este un socialist şi se numeşte François Hollande. Pentru a doua oară în istoria celei de-a 5-a Republici Franceze, altfel spus din 1958 încoace, la Palatul Elysée se instalează un preşedinte de stînga. Omul care va conduce destinele Franţei în următorii cinci ani este puţin cunoscut dincolo de frontierele Hexagonului, iar francezii îi descoperă abia acum adevărata personalitate.

In urmă cu exact un an François Hollande era considerat un "outsider". Nimeni nu credea în mod serios că acest om care părea destul de "fad" ar putea ajunge preşedintele Franţei. Intre timp, cel mai mare elogiu i-a fost adus, în mod paradoxal, din tabăra dreptei: "l-am subapreciat pe François Hollande", au recunoscut consilierii şi colaboratorii apropiaţi ai lui Nicolas Sarkozy, mai ales după duelul televizat dintre cei doi, de pe data de 2 mai.

Cum a reuşit François Hollande această performanţă? O armată de experţi (eseişti, editorialişti, istorici, scriitori) încearcă acum să găsească explicaţii. Fără îndoială, în cursa sa spre funcţia supremă în stat François Hollande a avut parte de noroc. Arabii numesc acest tip de noroc politic "baraka". Contextul istoric, economic, social, politic şi mediatic, l-a favorizat pe cel care, în urmă cu 12 luni, era creditat cu doar 3 la sută din intenţiile de vot. El a avut "baraka" în primul rînd datorită faptului că în interiorul partidului său, cel care era considerat favorit pentru bătălia în vederea prezidenţialelor, este vorba de Dominique Strauss-Kahn, s-a compromis în mai anul trecut în urma unor sordide afaceri legate de sex. In al doilea rînd el a avut "baraka", deci noroc politic, pentru că imaginea preşedintelui Nicolas Sarkozy s-a deteriorat în ochii francezilor.

Incercînd, în revista Le Point, să-i facă portretul lui François Hollande, scriitorul Richard Millet îşi începe articolul cu aceas