Criza economică a înghiţit duminică încă un lider european, pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy, conservator, învins de socialistul Francois Hollande, remarcă EFE.

Schimbarea politică din Franţa, odată cu victoria lui Hollande, presupune un salt calitativ dată fiind ponderea pe care o are această ţară în configurarea direcţiilor politice ale Uniunii Europene, prin intermediul aşa-numitei axe franco-germane.

Cu Sarkozy, numărul schimbărilor care s-au produs în Europa din 2010 - an în care criza economică şi financiară a început să afecteze eurozona şi restul ţărilor din Uniunea Europeană - se ridică la 12. În aceşti doi ani, alegătorii au pedepsit partidele aflate la putere, însă în alte ţări s-a constatat o ascensiune a extremei drepte, cu atitudini naţionaliste, antieuropene, protecţioniste şi xenofobe (Belgia, Olanda şi Finlanda). În Franţa, ascensiunea extremei drepte s-a evidenţiat în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, din 22 aprilie, când candidata Marine Le Pen a obţinut 17,9% din voturi.

Schimbările politice din Europa ca efect al crizei au început în mai 2010, cu alegerile din Marea Britanie, la care laburiştii au suferit cea mai mare înfrângere din istoria lor şi în care conservatorii au trebuit să formeze un guvern de coaliţie cu liberalii, primul în 70 de ani. Au urmat alegerile din Belgia şi Olanda, în iunie 2010, la care alegătorii au respins la rândul lor partidele aflate la putere. Belgienii i-au pedepsit pe creştin-democraţi şi i-au transformat pe separatiştii flamanzi (N-VA) în principalul partid din parlamentul federal, urmaţi de socialiştii valoni.

Şi în Olanda creştin-democraţii au pierdut în faţa liberalilor, deşi s-a remarcat mai degrabă ascensiunea PVV, partid de extremă dreaptă, care s-a clasat pe locul trei în urma scrutinului legislativ. Sprijinul PPV a fost fundamental în sus