Începutul noului său mandat prezidenţial îl găseşte pe Putin într-o situaţie dificilă: în timp ce elitele economice şi politice cer continuitate, populaţia cere reforme - iar amploarea protestelor le face pe acestea greu de ignorat.
Bărbatul care va intra astăzi printre uşile aurite ale Kremlinului în sala de tron a ţarilor Rusiei pentru a-şi începe al treilea mandat prezidenţial va fi, după cum consideră cotidianul american The Washington Post, „un autocrat periculos de slăbit".
Însă nu preşedintele este cel schimbat, ci Rusia: dacă în 2008, când Putin părăsea Kremlinul pentru a deveni premier, ţara era cuprinsă de optimism şi înregistra o creştere economică stabilă, astăzi situaţia este cu totul alta. Optimismul populaţiei s-a transformat în pesimism, iar încrederea în clasa politică aflată la conducere a scăzut semnificativ după ce Putin şi-a anunţat, la finele anului trecut, revenirea la putere printr-o rocadă puţin democratică cu Dmitri Medvedev.
Nici situaţia economică nu se arată deosebit de roz: supravieţuirea economiei naţionale a Rusiei depinde în 2012 mai mult ca niciodată de menţinerea preţurilor gazelor şi petrolului la un nivel ridicat, după cum notează Stanislav Belkovski, director al Institutului Naţional de Strategie din Moscova, citat de Washington Post. În cazul - posibil - în care preţul unui baril de petrol va scădea sub 112 dolari, balanţa bugetară a Rusiei se va transforma într-un deficit, iar planurile costisitoare ale lui Putin de a restructura şi moderniza forţele armate vor deveni şi mai greu de realizat decât sunt deja.
„12.000 de cuţite în spate"
Conform mai multor analişti politici ruşi, Putin va trebui să găsească o cale de a împăca două tabere: pe cea a oponenţilor săi, care cer reforme democratice, şi pe cea a susţinătorilor săi, care fac presiuni asupra preşedintelui de „a-şi arăta muşchii, nu dispoziţi
