7 mai 1986! Momentul zero al fotbalului românesc. O generaţie de excepţie condusă de pe bancă de Emeric Ienei câştiga Cupa Campionilor în faţa Barcelonei şi stabilea o performanţă fără precedent în Europa de Est. La 26 de ani distanţă, protagoniştii acelui mare meci s-au reunit la Cheile Grădiştei pentru un meci demonstrativ organizat de un suporter. Actualul club Steaua i-a uitat.
Naţionala artiştilor din România vs. Steaua '86. Meciul vedetă al zilei pare dezechilibrat la prima vedere. Primii sunt tineri, în formă, în timp ce roş-albaştrii sunt trecuţi bine de tot de prima tinereţe. Terenul de dimensiuni reduse al bazei turistice Cheile Grădiştei se umple cu vedete. Belodedici, Piţurcă, Balint, Bumbescu jonglează la încălzire cu mingea. Fotbalul nu se uită, chiar dacă ai 20-30 de kilograme mai mult decât acum 26 de ani. Sărbătoarea începe, nu înainte ca Lucian Bălan să-i facă o invitaţie de a veni pe bancă lui Valentin Ceauşescu. "Haideţi să staţi lângă singura echipă pe care aţi iubit-o!". Fiul fostului dictator, discret ca de obicei, răspunde emoţionat, dar în şoaptă. "Lucică, n-am iubit-o, o iubesc!".
Imperialul Belo şi ratangiul Piţurcă
Pe teren nu se vede diferenţa de vârstă. Dimensiunile mici îi permit lui Bumbescu să compenseze prin plasament lipsa vitezei. "Tehnic e Bumbi ăsta", se aude de pe bancă după ce fostul fundaş îl ia pe sus cu minge cu tot pe artistul Adrian Enache. În faţa apărării, Belodedici e impecabil. Cu un fizic uimitor pentru anii săi, Belo conduce atacurile Stelei acompaniat de "ceasul" Tudorel Stoica. Pasele sunt trimise pe vârful Piţurcă, însă selecţionerul ratează. "Pomanagiu ca întotdeauna, Piţi", ţipă Ienei de pe bancă, după care îl schimbă cu Balint.
Pe tabelă se fac mişcări. Belo deschide scorul, iar artistul Andrei de la "Alb şi Negru" egalează. "Miţiiii, ţine la Kamara!". Majearu,
