Clubul din capitala Spaniei a fost fondat de basci, însă şi-a creat propriul destin, mult mai glorios în Europa.
Prezentarea aceasta începe cu Atletico Madrid, pentru că echipa din capitala Spaniei a fost desemnată ca fiind gazda finalei de la Bucureşti. Legenda şi wikipedia ne spun însă că mai întâi a fost Athletic Bilbao, pentru ca trei studenţi basci să dezvolte în 1903 „ramura" de la Madrid, denumită tot Athletic, cu aceleaşi culori, alb şi albastru. Povestea continuă un tânăr spaniol plecat în Anglia după un echipament similar cu cel al lui Blackburn, dar care se întoarce cu 50 de tricouri în alb şi roşu, culorile echipei din oraşul-port Southampton. Şi Bilbao şi Madridul au adoptat noile tricouri, iar de atunci, celor de la Madrid li se mai spune şi Los Colchonores (cei care fac saltele), întrucât vechile saltele spaniole erau desenate în alb şi roşu.
Athletic Madrid şi Athletic Bilbao s-au transformat în Atletico la intervenţia dictatorului Franco care nu suporta „regionalismele". În 1975, când spaniolii au scăpat de general, Bilbao şi-a spus din nou Athletic, dar Madridul a rămas Atletico.
„Tigrul" Radamel
Atletico e o echipă care şi-a clădit succesele în umbra vecinilor mai înstăriţi de la Real. De la aceştia a împrumutat în ultimii ani şi stilul mercantil de a face fotbal. Aşa s-au vândut în ultimii ani Torres, De Gea sau Aguero, pe bani grei, aşa s-au adus, tot pe mulţi „dineros", Forlan sau Falcao.
Sus: Courtois, Dominguez, F. Luis, Suarez, Gabi, Miranda Jos: Arda Turan, Falcao, Diego, Juanfran, Adrian Foto: guliver getty
În jurul ultimului, a lui Radamel Falcao, s-a clădit drumul spre finala de la Bucureşti. Atacantul a fost cumpărat cu 40 de milioane de euro de la Porto după ce tocmai câştigase Europa League, dar columbienii au văzut trecerea la Atletico Madrid ca un mic pas înapoi, a
