Nu în paradisul acesta fiscal, în care se scaldă agricultura românească de mai bine de 20 de ani! Ce tunuri, ce ţepe, câte netrebnicii a înghiţit pământul acesta, câte averi colosale s-au ridicat pe seama lui! Câţi politicieni nu au făcut carieră "subvenţionându-se" cu bani din pământ! Asta în timp ce alţii, adică fraierii care au visat la o pâine albă, cinstită, obţinută cu trudă şi sudoare, abia au reuşit să supravieţuiască.
Dar asta e România, ţara contrastelor, a tuturor posibilităţilor, ţara în care a ajuns aproape la rang de lege expresia: "dacă un lucru merge bine, trebuie stricat". Cu atât mai mult cu cât stricarea lui poate aduce o serie de avantaje haitei de şacali.
Iar Brăila, unul din marile judeţe agrare ale României, nu avea cum să facă rabat de la această "lege". Aşa că uşor - uşor, au distrus pe rând tot ce se putea distruge: ferme de elită, sisteme de irigaţii, depozite, cercetare. Şi-au umplut buzunarele până la refuz, dar tot nu le e suficient. Încă mai e loc de şmenuri.
Aşa că, mai nou, le-a căzut cu "tronc" Inspectoratul de Seminţe. Ştiu ei cât de generos poate fi în "învârteli" acest domeniu, dacă încape pe mâinile cui trebuie! Parcă îi şi văd salivând prin birouri: pământ cât vezi cu ochii, vremuri electorale tulburi, conjunctură care favorizează fărădelegile, o groază de incompetenţi avizi după funcţii, dispuşi să închidă ochii şi să joace cum li se cântă. Mană cerească!
Nu e aşa? Atunci să îmi explice şi mie cineva cum e posibil ca două guverne şi doi miniştri de resort, amândoi agricultori cu CV-uri impresionante, să nu găsească o soluţie să rezolve criza din Inspectorat! Criză care, la urma urmei, tot de Ministerul Agriculturii a fost provocată - inspectoarele acelea n-au plecat de bine! Au plecat de epuizare şi stres, după luni de zile în care au cerut şi au tot cerut să li se pe