Băutură din vechime, tradiţie şi cultură, vinul are efecte benefice asupra organismului. Vinul fabricat din pastile, cel din prafuri sau paie sunt doar mituri urbane, răspândite în perioada comunistă, explică prof. Ion Gavrilescu.

Celebrul cercetător francez Louis Pasteur spunea că „o sticlă de vin conţine în ea mai multă filozofie decât orice carte din lume“. Din acest punct de vedere, cultura egipteană, greacă, romană erau culturi ale vinului. Tracii aveau un zeu al viei şi vinului - Dionysos. Dacii apreciau şi ei vinul, care face acum parte din cultura şi tradiţia creştină. Biblia spune că Iisus a transformat apa în vin (Ioan 2:1 - 11, Matei 26:29) pe când se afla la o nuntă. Euharistia creştină asimilează pâinea cu trupul şi vinul cu sângele Mântuitorului. Şampania este astăzi nelipsită de la orice manifestare festivă. Vinul este asociat cu vechimea, cultura, nobleţea. Această băutură are şi efecte benefice pentru organismul uman, după cum explică Ion Gavrilescu, unul dintre puţinii degustători autorizaţi din România.

„Este cea mai complexă băutură produsă vreodată de om. Conţine toate elementele chimice din tabelul lui Mendeleev, compuşi de natură organică (vitamine, aminoacizi), dar şi mai multe tipuri de alcooli“, spune acesta.

Efecte benefice pentru sănătate

Vinul roşu poate fi considerat aliment şi medicament, are rol farmacodinamic şi farmacoprotector. „Vinul tonic (uşor alcoolizat) ajută organismul să-şi revină în cazul anemiei. Dacă se consumă la masă, el ajută la esterificarea grăsimilor şi la o digestie mai uşoară. Vinul conţine acid tartric şi acid malic, care reglează PH-ul sângelui“, explică Ion Gavrilescu. Evident, vinul este benefic dacă este consumat în cantităţi rezonabile, adică un pahar de 250-300 ml/zi.

Specialiştii spun că cele mai bune vinuri sunt cele roşii, seci. „Vinul este o stare intermediară