După scăderi puternice vineri, în anticiparea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Franţa şi a celor parlamentare din Grecia, acţiunile marilor companii europene şi-au revenit ieri, dar nu înainte de a debuta în şedinţa de tranzacţionare la minimul ultimelor patru luni şi jumătate. Dacă deznodământul prezidenţialelor franceze era de aşteptat, cel al scrutinului grec a şocat prin fragmentarea accentuată a preferinţelor unui electorat sătul de austeritate, care face incertă continuarea de către Grecia a drumului prescris de creditorii internaţionali.
Bursele de la Londra, Paris şi Frankfurt şi-au pierdut aproape 2% din valoare vineri. Indicele CAC 40, al bursei de la Paris, şi DAX, al Frankfurtului, au revenit pe creştere după a doua jumătate a sesiunii de tranzacţionare de luni, primul urcând spre finalul şedinţei cu 1,9%.
Indicele Euro STOXX 50, al celor mai importante companii europene, a început şedinţa de ieri la minimul ultimelor patru luni şi jumătate.
Investitorii s-au temut că venirea socialistului François Hollande la şefia statului francez va tensiona relaţiile Franţei cu Germania, cele două ţări fiind până acum principalul motor al politicii europene şi al maşinăriei de luptă anticriză a zonei euro. Îngrijorările s-au temperat după ce Berlinul a anunţat că va colabora cu Parisul, mai ales în privinţa măsurilor de stimulare economică propuse de Hollande, iar presa a indicat că socialistul îşi va modera atitudinea reformatoare.
Un centru de tensiune este Grecia, unde principalele partide politice, care au negociat planurile de salvare ale statului, au obţinut prea puţine voturi pentru a guverna singure. Astfel, ele va trebui susţinute de unul din partidele mai mici, care nu tolerează austeritatea.
Titlurile marilor băncilor elene înregistrau la mijlocul şedinţei de ieri scăderi puternice, în cazul Alpha Bank de 2
