Grecii au spus NU austerităţii şi direcţiei Merkozy, dar odată cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta şi stânga nu este clar cui anume au spus DA.

Mesajul alegerilor din Grecia este clar: grecii nu mai vor austeritatea impusă din afară. Nu mai vor şomaj peste 20%, nu mai vor un sistem sanitar falimentat şi nu mai vor drame în familiile lor. Mai presus de toate, mesajul este direcţionat împotriva partidelor tradiţionale care au conlucrat îndeaproape în conceperea dezastrului economic în care se află ţara.

Şocul cel mare a fost intrarea în Parlament a neonaziştilor eleni care cu 7% din voturile valabil exprimate reprezintă prima formaţiune neonazistă ce intră într-un legislativ european de la al Doilea Război Mondial încoace. Să fim mai expliciţi: vorbim despre un partid al cărui lider i-a dat afară din conferinţa de presă pe jurnaliştii care nu au vrut să se ridice în picioare la intrarea sa în sală. Vorbim despre un partid ai cărui susţinători vor un nou „Holocaust care să cureţe statul de mizerie”. Dacă mai socotim şi celelalte două formaţiuni xenofobe, unul din cinci greci a votat duminică la extrema dreaptă a politicii elene.

Un alt şoc este ascensiunea extremei stângi care s-a clasat a doua la alegerile generale. Dar a striga „Revoluţie comunistă” în Grecia e prematur. Syriza este o platformă de manifestare a opoziţiei faţă de memorandumul cu creditorii internaţionali, dar este, în acelaşi timp, o coaliţie fragilă de partide divergente ca platformă politică. Rămâne de văzut ce guvern va fi format la Atena, dacă unul va putea fi format. Multe vor depinde de Francois Hollande şi chiar de alegerile parlamentare din Germania anul viitor. Până atunci nu vom şti ce se va întâmpla cu Europa. Singurătatea disciplinei (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Treburile cancelarului Merkel devin din ce în ce mai complicate. Parisul şi Atena par a