Consumată cu moderaţie, brânza este o sursă valoroasă de nutrienţi de care organismul are nevoie pentru a funcţiona normal.

Din punct de vedere chimic, brânzeturile se obţin din coagularea laptelui cu cheag. În general, brânzeturile trebuie diferenţiaţe în cazeinice şi necazeinice, cazeina fiind proteina din lapte care, din cauza masei moleculare deosebit de mare, se digeră foarte greu. În pieţe, dar şi în supermarketuri oferta de brânzeturi este variată, ceea ce ne îngreunează alegerea. Şi asta cu atât mai mult cu cât în urmă cu o lună reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului afirmau că jumătate din brânzeturile de pe piaţă sunt falsificate.

„Falsificarea brânzeturilor constă, cel mai frecvent, în înlocuirea parţială a proteinelor laptelui (cazeină) cu proteine de origine animală, precum: praf de albuş de ou, plasmă sangvină, hidrolizate de gelatină. O altă modalitate de falsificare a brânzeturilor este adaosul de proteine vegetale, ieftine, provenite din mazăre, cereale şi, îndeosebi, din soia”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Brânzeturile grase trebuie consumate de cel mult trei ori pe săptămână, maximum 50 g. Aceasta deoarece conţin peste 45% grăsimi raportată la substanţa uscată, potrivit specialistului.

Pentru a preveni o serie de boli digestive grave, este important să nu combinăm brânzeturile cu proteine de origine animală. În combinaţie cu sucul gastric din stomac, cazeina creează un înveliş pe bucăţelele de carne şi ele nu se mai digeră.

Ideal ar fi să consumăm brânză, indiferent de tipul ei, între mese sau după.

Citeşte şi: CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci şi ce bei?“ Cum alegi apa de băut

CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci şi ce bei?“ Cum alegi berea

CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Care sunt cele m