Erori de copiere a genomului uman, atunci cand celulele se divid, sunt responsabile de anumite trasaturi cruciale ale creierului nostru, care ne fac sa fim mult evoluati fata de alte mamifere, arata un studiu recent.
Atunci cand orice celula se divide, intai se copiaza intregul genom. In timpul acestui proces pot aparea insa erori. Celula de obicei le ajusteaza in ADN, insa, cand raman necorectate, se produc schimbari permanente, care se numesc mutatii. Acestea pot fi atat bune, cat si rele.
Un tip de eroare este duplicarea, cand se copiaza din greseala, inca o data, o sectiune a genomului. Aceasta sectiune duplicat poate sa se schimbe cand celula se va divide din nou, pierzandu-se parti din ea, aparand astfel mutatiile.
Oamenii de stiinta au scanat genomul uman, cautand aceste dubluri, descoperind ca multe dintre acestea joaca un rol important in evolutia creierului. "Exista circa 30 de gene care au fost copiate in dublu exemplar in cazul oamenilor", explica cercetatorul Franck Polleux, de la Institutul de Cercetare Scripps din La Jolla, California. Iar acestea sunt unele dintre cele mai recente schimbari la nivelul genomului, mai spune acesta.
O copie in plus a unei gene poate avea efecte neasteptate. Nefiind esentiala, precum originalul, prima copie, schimbarile intervin fara ca organismul sa fie afectat intr-un mod periculos, care sa influenteze supravietuirea organismului.
Oamenii de stiinta au studiat o gena anume, SRGAP2, despre care cred ca a fost duplicata de cel putin doua ori in cursul evolutiei, prima oara in urma cu 3,5 milioane de ani si, din nou, acum 2,5 milioane de ani.
Aceasta a doua duplicare pare insa incompleta, doar o parte a genei fiind copiata din nou. Aceasta pare sa aiba un efect major, influentand genomul. Cand aceasta copie duplicata a portiunii de gena a fost adaugata
