- Editorial - nr. 87 / 8 Mai, 2012 Din pacate, din anumite interese, subterane sau meschine, mass-media noastra mioritica s-a ocupat foarte putin, chiar trecandu-l sub tacere, de un act al conspiratiei antiromanesti, faptuit la 16 iunie 1989: "Declaratia de la Budapesta”. Poate si din aceasta cauza, "semnificatia ei profunda, potrivnica romanilor ardeleni si Romaniei, pare a fi scapat cititorului”, cu caracterul ei nociv, ascuns, atunci, intr-un ambalaj derutant, pentru a abate atentia de la "vanzarea de tara” a protagonistilor si a complicilor, urmarindu-se, cu orice pret, sa fie trecuti sub valul tacerii vinovate. Revenim, dupa aproape 23 de ani, asupra acestui act de tradare, in numele adevarului, dar si al convingerii ca, uneori, acesta e bine sa fie aflat si mai tarziu decat niciodata! "Aceasta Declaratie se inscrie intr-un lung sir de provocari concepute si dirijate de autoritatile statului ungar, la care autoritatile romanesti (n.n. – ca si azi!) nu au gasit raspunsul potrivit si au ramas parca paralizate de frica, asemenea unui animal care priveste in ochii sarpelui care-l ataca. In acest sir de provocari, emigratia maghiara, impulsionata de serviciile secrete ungare, a jucat rolul deschizatorului de drum. Campania revizionista a Budapestei, dupa 1980, s-a intensificat impotriva tarii vecine si prietene” – Romania. Dovezile? Acel "Tratat de Istorie a Transilvaniei”. Au aparut, in replica, in anii 1982 si, respectiv, 1983, cele doua carti: "Cuvant despre Transilvania”, de Ion Lancranjan, si "Ademenirea”, de Romulus Zaharia, dezvaluind "atitudinile revizioniste ale autoritatilor ungare”. Care a fost reactia statului roman? Ambele carti au fost interzise de Partidul Comunist! Dorind "destabilizarea regimurilor din tarile Europei de Rasarit”, incepand cu vara anului 1989, se intensifica actiunile Occidentului, Mihail Gorbaciov "cedand in fata marilor puteri ves