Alegerile parlamentare din Grecia s-au remarcat în primul rând prin neîncrederea grecilor în cele mai mari partide politice, care s-au succedat la guvernare, şi prin forţa îngrijorătoare cu care au venit din urmă formaţiunile extremiste, cu orientări neonaziste şi comuniste. De aceste alegeri depinde soarta Greciei în zona euro şi a Europei în contextul crizei datoriilor, scrie presa internaţională.
Partidele politice elene au intrat în campania electorală cu mesaje care variau de la îndemnele la prudenţă şi austeritate, transmise de partidele principale, la minarea graniţelor, soluţie propusă de partidul de extremă dreapta Chrysi Avgi (Răsăritul de Aur) pentru descurajarea imigranţilor.
Liderul partidului Noua Democraţie şi probabil viitorul premier, Antonis Samaras, a ieşit în faţă cu un program de măsuri precum reducerea aparatului guvernamental, reducerea taxelor pentru companii, extinderea vânzării de active ale statului şi orientarea cheltuielilor publice către infrastructură. Noua Democraţie vrea, de asemenea, ca după ce va ajunge la guvernare să renegocieze acordurile de bailout încheiate cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
PASOK, formaţiune socialistă condusă de fostul ministru de finanţe Evangelos Venizelos, propune relaxarea ajustărilor fiscale prin extinderea cadrului temporal de implementare de la doi la trei ani, adică menţinerea cursului stabilit de guvernarea anterioară, dar cu o schimbare a temporizării.
Alexis Tsipras, liderul Syriza (stânga radicală) şi cel mai tânăr lider politic elen (37 ani), a mers constant pe ideea că austeritatea nu funcţionează şi cancelarul german Angela Merkel, campionul măsurilor de austeritate, ar trebui să îşi dea demisia. "Liderii europeni, şi mai ales Angela Merkel, ar trebui să realizeze că politicile lor au suferit o înfrângere zdrobitoare", decla
