Noul presedinte al Frantei, Fracois Hollande, nu a facut mari promisiuni in timpul campaniei, francezii votand, mai mult, impotriva impulsivului Nicolas Sarkozy, decat pentru ca au fost impresionati de programul candidatului socialist.
Totusi, prudenta lui Hollande are o explicatie: datoriile Frantei se ridica la aproximativ 90 la suta din produsul intern brut, deficitul bugetar in 2011 a fost de 5,2%, iar noul presedinte a promis ca il va reduce la 3% in 2013 si la zero pana in 2017. El va fi atent monitorizat de pietele financiare, precum si de agentiile de evaluare financiara, care i-au "rapit" ratingul maxim AAA Frantei, in luna ianuarie.
Aceasta este si una din cele mai mari provocari pentru Hollande: sa convinga pietele ca are o politica fiscala responsabila si ca poate redresa competitivitatea economiei franceze.
O a doua provocare o reprezinta redesenarea relatiei cu Germania, iar, ulterior, consesul asupra crizei din zona euro, potrivit analistilor CNN.
In decembrie, cand Hollande a declarat ca vrea sa rescrie pactul fiscal, daca va fi ales, cancelarul german, Angela Merkel, a fost de-a dreptul furioasa, spunand ca nu-l va invita la Berlin, asa cum este traditia, si ca va face campanie pentru Sarkozy, ceea ce nu a facut, avand in vedere faptul ca liderul francez si-a intors chiar el spatele Europei pentru un moment, in speranta de a castiga din nou alegerile.
Insa, in ultimele saptamani, situatia s-a schimbat: 12 tari europene au intrat in recesiune, iar liderii Spaniei si Italiei au cerut un echilibru intre consolidarea fiscala si masurile de crestere economica, astfel incat programele de austeritate sa nu fie respinse de populatie.
Acest nou consens al cresterii il include si pe Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene, care, totusi, insista pe reforme structurale, decat pe
