Costin Ştucan: <>

Până acum două luni eram ca Alin Buzărin. Mă rog, "eram ca" e un fel de a spune. Alin are o cultură fotbalistică la care mulţi, printre care şi eu, râvnesc şi, în plus, în CV are şi două sezoane ca preşedinte de club la Brăneşti, calitate pentru care însă nu-l invidiez.

Eram ca Buzărin pentru că nu credeam că fotbalul e sugrumat de mafia pariurilor. Văzusem numeroase blaturi în vremea Cooperativei şi după aceea, dar nu-mi imaginam că meciuri importante, care fac fraţi să se certe, prieteni să se urască, pot fi trucate până la detalii de genul perioada în care se marchează, numărul de eliminări, diferenţa de scor.

Universul credinţei mi s-a dărâmat o dată cu implicarea în ancheta "Mafia Umbrelor". Sute de ore de discuţii cu jucători, cu oameni de fotbal sau cu personaje din lumea pariurilor m-au scos din inerţia în care intră orice jurnalist. Şi mai e ceva: cartea "The Fix", scrisă de Declan Hill, un ziarist canadian de investigaţie. Parcă şi văd ironia lui Alin: "I-auzi, mă, a citit o carte!". Da, Alin, o carte în care Hill demonstrează cu probe că meciul Brazilia - Ghana de la Mondialul din 2006 a fost aranjat pentru pariuri. Tot Hill citează aranjori de meciuri din Asia care explică mecanismul prin care partide de fotbal din întreaga lume sunt trucate.

Ce treabă are ce scrie un canadian cu liga noastră mediocră? Răspunsul e simplu: banii! Potrivit unui studiu făcut la Harvard, banii negri proveniţi din globalizarea pariurilor ilegale devin treptat o sursă de venituri mai importantă decât traficul de droguri. Se fac mult mai uşor, iar dovezile se obţin mai greu pentru că un jucător poate avea "o zi proastă".

Ani de zile, conducătorii din fotbalul românesc au făcut blaturi. Mulţi dintre ei sunt încă în fotbal, deşi susţin că pierd bani mulţi. Mulţi dintre ei şi-au devalizat cluburile,