MRU a fost un “experiment”   (vorba dlui Lazaroiu) esuat. Comentariile cele mai pertinente le-a facut dl Stolojan. Prima data, la demisia dlui Boc,  acum doua luni jumate ( “este o treaba tipic romaneasca, ne apucam sa stricam ceva care merge bine”) si apoi dupa caderea guvernului Ungureanu (“ pierderea postului de prim-ministru de catre PDL a determinat fisuri in coalitie si in partid ”). Tot Stolojan l-a acuzat pe MRU ca “era departe de realitate”, cerinta acestuia de atingere a  40% venituri ale bugetului din PIB neputand  fi realizata in Romania. (sau  “cresterea cu 1.5% a colectarilor intr-o luna , cand asta este o treaba pentru un an de zile”)

MRU nu avea cum sa fie aproape de realitatea financiara sau a intereselor si jongleriilor  de partid din  Romania. Experienta sa in istorie, limbi straine , diplomatie si servicii secrete nu l-a ajutat in niciun fel. Viata de prin ambasade, ministere de externe , ori la  ONU,   Bruxelles sau din sediile CIA, Secret Intelligence Service ori SIE se bazeaza pe cu totul alte reguli. Oricum grija acestor organisme nu este decat sa cheltuie banii unei tari , cu foloase de multe ori discutabile, si  departe de ochii presei.

Atat Isarescu cat si Stolojan ( ca premieri tehnocrati)  au sustinut ca in Romania nu poti sa fii prim ministru, daca nu esti si seful unui partid , pur si simplu pentru ca nu ai cu cine sa lucrezi,  ministrii   ascultand de partidele care i-au promovat si nu de primul ministru. Dealtfel Stolojan in 2008,  s-a si recuzat din premier desemnat, realizand ca, fiind la mijloc intre Boc (PDL), Geoana (PSD) si Basescu (Presedinte),  nu va putea sa-si impuna austeritatea pe care vroia sa o promoveze.

MRU tanar si ambitios a muscat oferta, nevazand  pericolele si a intrat in niste clinciuri cu partidele din coalitie, care cereau bani si alte avantaje, prin judete, pentru tot felul de jongler