Sînt atîtea lucruri de făcut în localităţile numite Broşteni, că primarilor de acolo nici nu le-a trecut prin minte să se strîngă sub acelaşi acoperiş, să-şi pună sufletele şi proiectele pe masă, să bea o cafea, să schimbe o vorbă. E drept, de la Broşteniul din judeţul Mehedinţi pînă la cel din Suceava sînt 574 de kilometri, adică vreo opt ore cu maşina. Broşteniul vrîncean ar fi un punct de întîlnire oarecum convenabil, e aşezat mai în mijloc. Ca să-i scutim de drumuri, i-am sunat pe toţi trei. I-am întrebat despre o serie de probleme semnalate de presa locală, am discutat despre infrastructură, corupţie, porecle, moartea mineritului, iluminat public, mandate sau traseism, şi de fiecare dată vorbele s-au încuiat într-o vistierie goală. Fiecare în fotoliul lui, sub vreo hartă a localităţii, lîngă vreun steag tricolor, primarii din Broşteni suspină în clipa în care pomenesc despre bani.

Mehedinţi

Cînd l-am sunat pe Alexandru Borugă, întîiul gospodar al comunei mehedinţene Broşteni, cînd i-am zis că am ajuns la el perfect întîmplător, după o plimbare cu degetul pe hartă, cînd i-am explicat că vrem să scriem despre necazurile şi proiectele lui, omul a oprit expunerea şi a zis cu blîndeţe: „N-am bani de articol“. S-a urnit greu la vorbă şi pînă la sfîrşit nu s-a convins că-i pe degeaba. „Păi, am rezolvat problemele care erau mai importante, cu modernizarea drumurilor de interes local. Mai rămîne problema alimentării cu apă, a canalizării şi, sigur, o grădiniţă. (...) Şi rămîne să vedem ce facem în continuare. Eu n-am avut bani că sînt într-un regiment din ăsta – sînt la PSD de la început.“

În ultima vreme, presa locală a scris mult despre alocări de bani pe criterii politice. Sub titlul „Misterele de la Broşteni: Cine papă bani cu ghiotura de la Guvern?“, un ziarist scria la începutul anului despre faptul că asfaltarea drumului care leagă localităţi