Cea mai mare ameninţare informatică pe sectorul financiar o reprezintă troienii bancari care, în primul trimestru al acestui an, însumează 8,1% din producţia de malware, în România, potrivit datelor laboratorului antimalware din Bitdefender. Numărul acestora este în creştere cu peste 2% pe an, din cauza accesibilităţii tehnologiei.
Malware-ul (software periculos) bancar devine o problemă atât de stringentă la nivel global, încât autorităţile încep urmărirea celor mai importante reţele de fraudă originare din Rusia, Carberp şi Zeus.
Chiar dacă tentativele de phishing bancar au scăzut ca urmare a introducerii unor factori suplimentari de autentificare, acest tip de ameninţare informatică continuă să facă victime în România. Atacatorii nu solicită doar datele de autentificare în serviciul de e-banking, ci şi numărul cardului, data expirării, codul CVV/CVV2 şi numele complet al deţinătorului.
Principalii vectori de atac asupra conturilor utilizatorilor sunt keylogger-ii, sisteme care pot exista atât în implementări hardware, cât şi software. Poate fi un troian care interceptează tot ce scrie utilizatorul pe calculator, inclusiv nume sau număr de utilizator, parole, coduri de acces la diferite platforme, precum cele de online banking sau tranzacţionare online. Aceşti keyloggeri pot face şi capturi de ecran, ceea ce uneori pune în pericol inclusiv utilizatorii ce folosesc on-screen keyboards pentru autentificare. Pot fi de asemenea şi de natură hardware.
Instrumentele de tip software sunt, în mare parte, detectate de soluţii de tip antivirus însă dispozitivile de tip hardware sunt foarte greu de depistat fară o inspecţie fizică a PC-ului.
Atacul de tip "pharming" acţionează prin compromiterea unui site legitim şi redirecţionarea traficului către un site rău intenţionat. Concret, clientul încearcă să acceseze pagina de Internet a băncii sale şi
